Vino tu iar cu privirea ta ce mă taie-n două ca pe-o felie de pâine;
Vino şi muşcă din mine cu nesaţ căci acum ştiu să te las;
Vino şi muşcă-mi umărul să mă trezesc în sfârşit din realitate,
să fiu iar în lumea noastră simplă şi curată.
Mă dor ochii iar luminile stridente mă rup în mii de gânduri,
Vino să le strângi pe toate la un loc şi să mă regăseşti
şi să mă regăsesc.
Vino, fii nebunul meu încă o dată,
fi-voi iar regina ta furată.
Tabla însă este toată albă.
Vino, căci ştiu că mă auzi prin vălul uitării şi al deşertăciunilor;
Vino, căci ţipătul meu te cheamă iar lacrimile mele te ajung ca o ploaie neştiută;
Vino, te implor cu hainele sufletului zdrenţuite.
Vino, deşi orgoliul nu te lasă, calcă-l încă o dată şi simte-mă...
Durerea ta sunt eu, durerea me eşti tu...
Asculta mai multe audio diverse
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu